1. Ascultați cuvântul pe care vi-l vorbește Domnul, casa lui Israel!
2. Așa vorbește Domnul: „Nu vă luați după felul de viețuire al neamurilor și nu vă temeți de semnele cerului, pentru că neamurile se tem de ele.
3. Căci obiceiurile popoarelor sunt deșarte. Taie un lemn din pădure; mâna meșterului îl lucrează cu securea;
4. îl împodobește cu argint și aur, și ei îl țintuiesc cu cuie și ciocane ca să nu se clatine.
5. Dumnezeii aceștia sunt ca o sperietoare de păsări într-un ogor de castraveți și nu vorbesc; sunt duși de alții, pentru că nu pot să meargă. Nu vă temeți de ei, căci nu pot să facă niciun rău și nu sunt în stare să facă niciun bine.” –
6. Niciunul nu este ca Tine, Doamne! Mare ești Tu și mare este Numele Tău prin puterea Ta.
7. Cine să nu se teamă de Tine, Împărate al neamurilor? Ție se cuvine teama; căci între toți înțelepții neamurilor și în toate împărățiile lor, niciunul nu este ca Tine.
8. Toți laolaltă sunt proști și fără minte, știința idolilor nu este decât deșertăciune, e lemn!
9. Ei aduc din Tarsis foițe de argint și aur din Ufaz; meșterul și mâna argintarului le pun în lucru; hainele acestor dumnezei sunt de materii vopsite în albastru și în purpură, toate sunt lucrate de meșteri iscusiți. –
10. Dar Domnul este Dumnezeu cu adevărat, este un Dumnezeu viu și un Împărat veșnic. Pământul tremură de mânia Lui, și neamurile nu pot să sufere urgia Lui.
11. Așa să le vorbiți: „Dumnezeii care n-au făcut nici cerurile, nici pământul vor pieri de pe pământ și de sub ceruri.
12. Dar El a făcut pământul prin puterea Lui, a întemeiat lumea prin înțelepciunea Lui, a întins cerurile prin priceperea Lui.
13. La tunetul Lui, urlă apele în ceruri; El ridică norii de la marginile pământului, dă naștere fulgerelor și ploii și scoate vântul din cămările Lui.