16. Fugarii lor, când scapă, stau pe munți ca niște porumbei ai văilor, văitându-se toți, fiecare de nelegiuirea lui.
17. Mâinile tuturor au slăbit, și genunchii tuturor se topesc ca apa.
18. Se încing cu saci și-i apucă groaza. Toate fețele sunt acoperite de rușine și toate capetele sunt rase.
19. Își vor arunca argintul pe ulițe, și aurul lor le va fi o scârbă. Argintul sau aurul lor nu poate să-i scape în ziua urgiei Domnului; nu poate nici să le sature sufletul, nici să le umple măruntaiele; căci el i-a aruncat în nelegiuirea lor.
20. Se făleau cu podoaba lor măreață, și cu ea au făcut icoanele urâciunilor lor, ale idolilor lor. De aceea le-o voi preface în scârbă pentru ei.
21. O voi da de jaf în mâinile străinilor și ca pradă nelegiuiților pământului ca s-o pângărească.
22. Îmi voi întoarce fața de la ei și Mi se va pângări Locașul Meu cel Sfânt; da, prădătorii vor pătrunde în el și-l vor pângări.
23. Pregătiți lanțurile! Căci țara este plină de omoruri, și cetatea este plină de silnicie.
24. Voi aduce popoarele cele mai rele ca să pună mâna pe casele lor; voi pune capăt mândriei celor puternici, și sfintele lor locașuri vor fi pângărite.
25. Vine prăpădul! – Ei caută scăpare, dar scăpare nu-i!
26. Vine nenorocire peste nenorocire, zvon după zvon. – Ei cer vedenii prorocilor; dar preoții nu mai cunosc Legea, și bătrânii nu mai pot da sfaturi.
27. Împăratul jelește, voievodul se înspăimântă, și mâinile poporului țării tremură. Le voi face după umbletele lor, îi voi judeca după cuviință, și vor ști că Eu sunt Domnul.”