16. Fugarii lor, când scapă, stau pe munți ca niște porumbei ai văilor, văitându-se toți, fiecare de nelegiuirea lui.
17. Mâinile tuturor au slăbit, și genunchii tuturor se topesc ca apa.
18. Se încing cu saci și-i apucă groaza. Toate fețele sunt acoperite de rușine și toate capetele sunt rase.
19. Își vor arunca argintul pe ulițe, și aurul lor le va fi o scârbă. Argintul sau aurul lor nu poate să-i scape în ziua urgiei Domnului; nu poate nici să le sature sufletul, nici să le umple măruntaiele; căci el i-a aruncat în nelegiuirea lor.
20. Se făleau cu podoaba lor măreață, și cu ea au făcut icoanele urâciunilor lor, ale idolilor lor. De aceea le-o voi preface în scârbă pentru ei.
21. O voi da de jaf în mâinile străinilor și ca pradă nelegiuiților pământului ca s-o pângărească.