9. I-au pus un belciug în nări, l-au pus într-o cușcă și l-au dus la împăratul Babilonului, apoi l-au dus într-o cetățuie ca să nu i se mai audă glasul pe munții lui Israel. –
10. Mama ta, ca și tine, era ca o vie sădită lângă ape. Era roditoare și încărcată de mlădițe din pricina belșugului apelor.
11. Ramurile ei erau așa de tari că se puteau face toiege de cârmuitori din ele; prin înălțimea ei întrecea ramurile stufoase și atrăgea privirile cu înălțimea ei și prin mulțimea mlădițelor ei.
12. Dar a fost smulsă cu mânie și aruncată la pământ; vântul de răsărit i-a uscat rodul; mlădițele ei cele puternice au fost rupte, s-au uscat și le-a mâncat focul.
13. Și acum este sădită în pustiu, într-un pământ uscat și fără apă.
14. Din mlădițele ei a ieșit foc, și i-a mâncat rodul; așa că nu mai are ramuri tari, bune pentru un toiag de cârmuitor. Aceasta-i o cântare de jale și va sluji drept cântare de jale.”