12. Du-te, dar; Eu voi fi cu gura ta și te voi învăța ce vei avea de spus.”
13. Moise a zis: „Ah! Doamne, trimite pe cine vei vrea să trimiți.”
14. Atunci Domnul S-a mâniat pe Moise și a zis: „Nu-i oare acolo fratele tău, Aaron, levitul? Știu că el vorbește ușor. Iată că el însuși vine înaintea ta; și, când te va vedea, se va bucura în inima lui.
15. Tu îi vei vorbi și vei pune cuvintele în gura lui; și Eu voi fi cu gura ta și cu gura lui; și vă voi învăța ce veți avea de făcut.
16. El va vorbi poporului pentru tine, îți va sluji drept gură, și tu vei ține pentru el locul lui Dumnezeu.
17. Ia în mână toiagul acesta, cu care vei face semnele.”
18. Moise a plecat; și, când s-a întors la socrul său, Ietro, i-a zis: „Lasă-mă, te rog, să plec și să mă întorc la frații mei, care sunt în Egipt, ca să văd dacă mai trăiesc.” Ietro a zis lui Moise: „Du-te în pace!”
19. Domnul a zis lui Moise, în Madian: „Du-te, întoarce-te în Egipt: căci toți cei ce umblau să-ți ia viața au murit.”
20. Moise și-a luat nevasta și copiii, i-a pus călare pe măgari și s-a întors în țara Egiptului. Și-a luat în mână toiagul lui Dumnezeu.
21. Domnul a zis lui Moise: „Plecând ca să te întorci în Egipt, vezi toate minunile pe care ți le pun în mână, să le faci înaintea lui faraon. Eu îi voi împietri inima, și nu va lăsa pe popor să plece.
22. Tu vei zice lui faraon: „Așa vorbește Domnul: „Israel este fiul Meu, întâiul Meu născut.