10. Eu am rămas pe munte, ca și mai înainte, patruzeci de zile și patruzeci de nopți. Domnul m-a ascultat și de data aceasta; Domnul n-a voit să vă nimicească.
11. Domnul mi-a zis: „Scoală-te, du-te și mergi în fruntea poporului. Să se ducă să ia în stăpânire țara pe care am jurat părinților lor că le-o voi da.”
12. Acum, Israele, ce alta cere de la tine Domnul Dumnezeul tău, decât să te temi de Domnul Dumnezeul tău, să umbli în toate căile Lui, să iubești și să slujești Domnului Dumnezeului tău din toată inima ta și din tot sufletul tău,
13. să păzești poruncile Domnului și legile Lui pe care ți le dau astăzi, ca să fii fericit?
14. Iată, ale Domnului Dumnezeului tău sunt cerurile și cerurile cerurilor, pământul și tot ce cuprinde el.
15. Și numai de părinții tăi S-a alipit Domnul ca să-i iubească; și după ei, pe sămânța lor, pe voi v-a ales El dintre toate popoarele, cum vedeți azi.
16. Să vă tăiați, dar, inima împrejur și să nu vă mai înțepeniți gâtul.
17. Căci Domnul Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor, Domnul domnilor, Dumnezeul cel mare, puternic și înfricoșat, care nu caută la fața oamenilor și nu primește daruri;
18. care face dreptate orfanului și văduvei, care iubește pe străin și-i dă hrană și îmbrăcăminte.
19. Să iubiți pe străin, căci și voi ați fost străini în țara Egiptului.
20. Să te temi de Domnul Dumnezeul tău, să-I slujești, să te alipești de El, și pe Numele Lui să juri.