1. Eu intru în grădina mea, soro, mireaso, îmi culeg smirna cu miresmele mele, îmi mănânc fagurele de miere cu mierea mea, îmi beau vinul cu laptele meu… – Mâncați, prieteni, beți și îmbătați-vă de dragoste! –
2. Adormisem, dar inima îmi veghea… Este glasul preaiubitului meu, care bate: „Deschide-mi, soro, scumpo, porumbițo, neprihănito! Căci capul îmi este plin de rouă, cârlionții îmi sunt plini de picurii nopții.” –
3. „Mi-am scos haina, cum să mă îmbrac iarăși? Mi-am spălat picioarele, cum să le murdăresc iarăși?”
4. Dar iubitul meu a vârât mâna pe gaura zăvorului, și mi-a fost milă de el atunci.