14. Și în timp ce tu vei vorbi cu împăratul, eu însumi voi intra după tine și-ți voi întări cuvintele.”
15. Bat-Șeba s-a dus în odaia împăratului. El era foarte bătrân; și Abișag, sunamita, îi slujea.
16. Bat-Șeba s-a plecat și s-a închinat înaintea împăratului. Și împăratul a zis: „Ce vrei?”
17. Ea i-a răspuns: „Domnul meu, tu ai jurat roabei tale pe Domnul Dumnezeul tău, zicând: „Solomon, fiul tău, va împărăți după mine și va ședea pe scaunul meu de domnie.”
18. Și acum iată că Adonia împărățește! Și tu nu știi, împărate, domnul meu!
19. El a înjunghiat boi, viței grași și oi, în mare număr; și a poftit pe toți fiii împăratului, pe preotul Abiatar și pe Ioab, căpetenia oștirii, dar pe robul tău Solomon nu l-a poftit.
20. Împărate, domnul meu, tot Israelul are ochii îndreptați spre tine, ca să-i faci cunoscut cine va ședea pe scaunul de domnie al împăratului, domnului meu, după el.
21. Și când împăratul, domnul meu, va fi culcat împreună cu părinții săi, se va întâmpla că eu și fiul meu Solomon vom fi priviți ca niște vinovați.”
22. Pe când încă vorbea ea cu împăratul, iată că a sosit prorocul Natan.
23. Au dat de știre împăratului și au zis: „Iată că a venit prorocul Natan!” El a intrat înaintea împăratului și s-a închinat înaintea împăratului cu fața până la pământ.
24. Și Natan a zis: „Împărate, domnul meu, oare tu ai zis: „Adonia va împărăți după mine și va ședea pe scaunul meu de domnie”?
25. Căci el s-a coborât astăzi, a tăiat boi, viței grași și oi, în mare număr; și a poftit pe toți fiii împăratului, pe căpeteniile oștirii și pe preotul Abiatar. Și ei mănâncă și beau înaintea lui și zic: „Trăiască împăratul Adonia!”
26. Dar nu m-a poftit nici pe mine, care sunt robul tău, nici pe preotul Țadoc, nici pe Benaia, fiul lui Iehoiada, nici pe robul tău Solomon.
27. Oare din porunca domnului meu, împăratul, are loc lucrul acesta și fără să fi făcut cunoscut robului tău cine are să se suie pe scaunul de domnie al împăratului, domnului meu, după el?”
28. Împăratul David a răspuns: „Chemați-mi pe Bat-Șeba.” Ea a intrat și s-a înfățișat înaintea împăratului.
29. Și împăratul a jurat și a zis: „Viu este Domnul, care m-a izbăvit din toate necazurile,
30. că – așa cum am jurat pe Domnul Dumnezeul lui Israel, zicând: „Fiul tău Solomon va împărăți după mine și va ședea pe scaunul meu de domnie în locul meu” – așa voi face azi.”
31. Bat-Șeba s-a plecat cu fața la pământ și s-a închinat înaintea împăratului. Și a zis: „Trăiască pe vecie domnul meu, împăratul David!”