1. Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit? Ești atât de departe de izbăvirea mea și de cuvintele strigătului meu!
2. Dumnezeul meu, strig ziua, dar nu-mi răspunzi, strig noaptea, dar nu găsesc odihnă.
3. Dar Tu ești sfânt, ești întronat în mijlocul laudelor lui Israel.
4. În Tine au nădăjduit strămoșii noștri; ei au nădăjduit, iar Tu i-ai izbăvit;
5. au strigat către Tine și au fost scăpați; au nădăjduit în Tine și nu au fost dați de rușine.
6. Dar eu sunt vierme, nu om; am ajuns de râsul oamenilor și disprețuit de popor.
7. Cei ce mă văd își bat joc de mine, rânjesc și clatină din cap.
8. „S-a încrezut în Domnul! Să-l scape El! Să-l izbăvească, căci doar Își găsește plăcerea în el!“
9. Și totuși Tu m-ai scos din pântecele mamei mele și mi-ai dat ocrotire la pieptul ei.
10. Sub privirea Ta am fost scos din pântece; încă din pântecele maicii mele, Tu ești Dumnezeul meu.