22. Mâhnit de aceste cuvinte, a plecat întristat, pentru că avea multe posesiuni.
23. Isus a privit în jur și le-a zis ucenicilor Săi: – Cât de greu va fi pentru cei bogați să intre în Împărăția lui Dumnezeu!
24. Ucenicii au rămas uimiți de cuvintele Lui. Isus le-a zis iarăși: – Copii, cât de greu este (pentru cei ce se încred în bogății) să intre în Împărăția lui Dumnezeu!
25. Este mai ușor să treacă o cămilă prin urechea acului, decât să intre un om bogat în Împărăția lui Dumnezeu.
26. Ei au rămas foarte uimiți și se întrebau între ei: „Atunci cine poate fi mântuit?“
27. Isus i-a privit și a zis: – Este imposibil pentru oameni, dar nu și pentru Dumnezeu, căci pentru Dumnezeu toate lucrurile sunt posibile.
28. Petru a început să-I zică: – Iată, noi am lăsat totul și Te-am urmat.
29. Isus a răspuns: – Adevărat vă spun că nu este nimeni care să-și fi lăsat casă, sau frați, sau surori, sau mamă, sau tată, sau copii sau ogorul de dragul Meu și de dragul Evangheliei
30. și care să nu primească de o sută de ori mai mult acum, în vremea aceasta, case, frați, surori, mame, copii și ogoare, împreună cu persecuții, iar în veacul care vine – viață veșnică.
31. Dar mulți din cei dintâi vor fi cei din urmă, iar cei din urmă vor fi cei dintâi.
32. Ei erau pe drum și se îndreptau spre Ierusalim. Isus mergea înaintea lor. Ucenicii erau neliniștiți, iar cei care-L urmau erau speriați. Isus i-a luat din nou deoparte pe cei doisprezece și a început să le vorbească despre ce urma să I se întâmple:
33. „Iată că ne suim spre Ierusalim și Fiul Omului va fi dat pe mâna conducătorilor preoților și a cărturarilor. Ei Îl vor condamna la moarte și-L vor da pe mâna neamurilor,
34. care Îl vor batjocori, Îl vor scuipa, Îl vor biciui și-L vor omorî. Dar după trei zile va învia.“
35. Iacov și Ioan, fiii lui Zebedei, au venit la El și I-au zis: – Învățătorule, vrem să faci pentru noi orice-Ți vom cere.