23. așa cum este scris în Legea Domnului: „Orice întâi născut, care este băiat, să fie pus deoparte pentru Domnul“,
24. și ca să aducă jertfă, așa cum este spus în Legea Domnului: „O pereche de turturele sau doi pui de porumbel.“
25. Și iată că în Ierusalim era un om pe care-l chema Simeon. Acest om era drept și evlavios. El aștepta mângâierea lui Israel și Duhul Sfânt era peste el.
26. Duhul Sfânt îi făcuse cunoscut că nu va vedea moartea înainte de a-L vedea pe Cristosul Domnului.
27. Călăuzit de Duhul, el a venit în Templu. Când părinții L-au adus înăuntru pe Copilul Isus, ca să împlinească cu privire la El obiceiul Legii,
28. Simeon L-a luat în brațe, L-a binecuvântat pe Dumnezeu și a zis:
29. „Acum, Stăpâne, eliberează-l pe robul Tău în pace, după cuvântul Tău,
30. căci ochii mei au văzut mântuirea Ta,
31. pe care ai pregătit-o să fie înaintea tuturor popoarelor
32. o lumină care să slujească celorlalte neamuri drept revelație, iar poporului Tău, Israel, drept glorie!“
33. Tatăl și mama lui Isus se mirau de ceea ce se spunea despre El.
34. Simeon i-a binecuvântat și i-a zis Mariei, mama lui Isus: „Iată, Copilul Acesta este rânduit pentru căderea și ridicarea multora în Israel și pentru a fi un semn care va stârni împotrivire,
35. ca astfel să fie descoperite gândurile din multe inimi. Și o sabie va străpunge chiar sufletul tău!“
36. Mai era și o profetesă, pe nume Ana, fata lui Fanuel, din seminția lui Așer. Aceasta era foarte înaintată în vârstă. Ea trăise împreună cu soțul ei timp de șapte ani după fecioria ei
37. și apoi, ca văduvă, ajunsese la optzeci și patru de ani. Ea nu se îndepărta de la Templu, slujind zi și noapte prin post și rugăciune.
38. A venit acolo chiar în ceasul acela și a început să-I mulțumească lui Dumnezeu și să le vorbească despre El tuturor celor ce așteptau răscumpărarea Ierusalimului.
39. După ce au împlinit toate lucrurile poruncite în Legea Domnului, s-au întors în Galileea, în cetatea lor, Nazaret.
40. Copilul creștea, se întărea și era umplut cu înțelepciune, iar harul lui Dumnezeu era peste El.
41. În fiecare an, părinții Lui se duceau la Ierusalim, la Sărbătoarea Paștelui.
42. Când era El la vârsta de doisprezece ani, s-au dus la sărbătoare, potrivit obiceiului.
43. După ce au trecut zilele sărbătorii, la întoarcere, Copilul Isus a rămas în urmă în Ierusalim. Părinții Lui n-au știut lucrul acesta.