1. «Strigă tare, nu te opri! Înalță-ți glasul ca o trâmbiță! Fă-i cunoscută poporului Meu răzvrătirea și Casei lui Iacov – păcatele!
2. Zi de zi ei Mă caută și par dornici să cunoască căile Mele, ca un neam care ar practica dreptatea și n-ar fi părăsit porunca Dumnezeului lor. Îmi cer hotărâri drepte și par dornici să se apropie de Dumnezeu.
3. ‘De ce când postim Tu nu vezi? De ce când ne smerim Tu nu iei seama?’ Pentru că în ziua postului vostru vă satisfaceți propriile dorințe și vă asupriți toți lucrătorii.
4. Pentru că atunci când postiți vă certați, vă luptați și vă loviți plini de răutate cu pumnul. Postind cum faceți voi azi, nu vă veți face vocea auzită în înălțimi.
5. Oare așa arată postul care-Mi este plăcut – o zi în care omul să se smerească pe sine, să-și plece capul ca o trestie și să se culce în sac și cenușă? Aceasta numești tu post și zi plăcută DOMNULUI?
6. Iată postul care-Mi este plăcut: să dezlegi lanțurile nedreptății, să desfaci legăturile jugului, să-i eliberezi pe cei asupriți și să zdrobești orice jug,
7. să-ți împarți pâinea cu cel flămând, să le oferi săracilor fără casă un adăpost, iar când vezi un om gol, să-l acoperi și să nu te ascunzi de cel ce este rudă cu tine.