1. „Mângâiați, mângâiați pe poporul Meu! zice Dumnezeul vostru.
2. Vorbiți blând Ierusalimului și strigați-i că truda lui s-a sfârșit, că vina lui este ispășită, căci a primit din mâna DOMNULUI pedeapsă îndoită pentru toate păcatele sale!“
3. „Un glas strigă în pustie: «Pregătiți calea Domnului ,neteziți în deșert un drum pentru Dumnezeul nostru!
4. Orice vale va fi înălțată și orice munte și deal va fi aplecat; orice râpă va deveni netedă și orice povârniș se va preface în câmpie.
5. Atunci se va arăta slava DOMNULUI , și oamenii o vor vedea cu toții împreună, căci gura DOMNULUI a vorbit.»
6. Un glas zice: «Strigă!» «Ce să strig?», am întrebat eu. «Orice făptură este ca iarba și toată gloria ei este ca floarea de pe câmp!
7. Iarba se usucă, iar floarea cade când suflarea DOMNULUI vine peste ea!» Într-adevăr, ca iarba este poporul!
8. Iarba se usucă, iar floarea cade, însă Cuvântul Dumnezeului nostru rămâne pe vecie.
9. Suie-te pe un munte înalt, Sioane, aducător de vești bune! Înalță-ți glasul cu putere, Ierusalime, aducător de vești bune!Înalță-l, nu te teme! Spune cetăților lui Iuda: «Iată-L pe Dumnezeul vostru!»
10. Iată, Stăpânul Domn vine cu putere, stăpânind prin brațul Său. Plata Lui vine cu El și răsplata Lui Îl însoțește.
11. El Își va paște turma ca un păstor; Își va strânge mieii în brațe, îi va lua la piept și va călăuzi blând oile care alăptează.
12. Cine a măsurat apele în palma lui și a trasat cerurile cu lățimea palmei? Cine a strâns pulberea pământului într-o măsură? Cine a cântărit munții cu cântarul și dealurile cu o cumpănă?