11. Aceasta ar fi fost o nelegiuire, ar fi fost un păcat ce ar fi trebuit judecat.
12. Ar fi fost un foc ce ar fi mistuit până la Nimicire, ce mi-ar fi ars până la rădăcină tot secerișul.
13. Dacă n-am făcut dreptate sclavului sau sclavei mele, atunci când s-au plâns împotriva mea,
14. ce voi face când se va ridica Dumnezeu? Ce voi răspunde când va cerceta El?
15. Cel Ce m-a făcut pe mine în pântece, nu i-a făcut și pe ei? Oare nu Același ne-a întocmit în pântecele mamelor noastre?
16. Dacă n-am dat celui sărac ce-mi cerea sau dacă am făcut să se mâhnească ochii văduvei,
17. dacă mi-am mâncat pâinea de unul singur, iar cel orfan nu a mâncat din ea, –
18. eu care, din tinerețe, l-am crescut ca un tată și de când m-am născut am călăuzit pe văduvă, –
19. dacă am văzut pe cel nenorocit lipsit de haine sau pe cel nevoiaș fără îmbrăcăminte,
20. iar inima lui nu m-a binecuvântat atunci când l-am încălzit cu lâna oilor mele,
21. dacă mi-am ridicat mâna împotriva orfanului pentru că aveam sprijinul celor de la poarta cetății,
22. atunci să-mi cadă umărul de la locul lui și să-mi fie smulsă mâna din încheietură.
23. Dar pentru că m-am temut de nenorocirile lui Dumnezeu și îmi era frică de măreția Sa, n-am putut face astfel de lucruri.
24. Dacă mi-am pus încrederea în aur sau am zis aurului curat: «Tu îmi dai încredere!»
25. sau dacă m-am bucurat de marea mea avere și de bogăția pe care mâinile mele au adunat-o,