2. Dar la ce mi-ar fi folosit puterea mâinilor lor, de vreme ce rămăseseră fără vigoare?
3. Epuizați de sărăcie și de foame, cutreierau pustia, noaptea, prin locuri părăsite și pustii,
4. smulgeau nalbă dintre arbuști, mâncau chiar și rădăcini de verigel.
5. Erau izgoniți din mijlocul oamenilor, striga lumea după ei ca după niște hoți.
6. Ei locuiau în văi uscate, între stânci și-n gropile pământului.
7. Urlau printre tufișuri, se îngrămădeau în mărăcini.
8. Fii ai nebunilor și ai celor fără nume, ei au fost izgoniți din țară.
9. Dar acum ei cântă, râzând de mine; am devenit de pomină printre ei.
10. Mă urăsc, se îndepărtează de mine, nu se sfiesc să mă scuipe în față.
11. Pentru că El mi-a slăbit coarda arcului și m-a smerit, ei nu mai au frâu față de mine.