1. De ce nu hotărăște Cel Atotputernic vremuri pentru judecată? De ce așteaptă în zadar astfel de zile cei ce Îl cunosc?
2. Oamenii mută pietrele de hotar, pasc turme pe care le-au furat.
3. Iau măgarul orfanului, iau ca zălog boul văduvei.
4. Îmbrâncesc de pe cale pe cei în nevoie și silesc pe toți săracii din țară să se ascundă.
5. Asemenea măgarilor sălbatici din deșert, așa ies cei săraci la lucru ca să caute hrană, iar pustia le oferă hrană pentru copiii lor.
6. Ei își adună nutrețul de pe câmp și culeg struguri în via celui rău.
7. Își petrec noaptea goi, lipsiți de îmbrăcăminte și fără învelitoare împotriva frigului.
8. Sunt pătrunși de ploaia munților și se ghemuiesc lângă stânci pentru adăpost.
9. Orfanul este smuls de la sân, iar copilul săracului este luat drept zălog.
10. Neavând haine, umblă goi; strâng snopi, dar sunt flămânzi.
11. Zdrobesc măsline între pietre, calcă struguri, dar suferă de sete.
12. Din cetate se aud gemete de moarte și sufletele celor răniți strigă după ajutor … Totuși Dumnezeu nu condamnă pe nimeni.
13. Sunt alții care se răscoală împotriva luminii, care nu cunosc căile ei și nu rămân pe cărările ei.