1. Atunci Țofar din Naamat i-a zis:
2. „Gândurile mele mă silesc să-ți răspund, pentru că sunt tare frământat.
3. Am auzit o mustrare care mă umple de rușine și duhul meu mă face să răspund prin priceperea mea.
4. Nu știi că încă din vechime, de când a fost pus omul pe pământ,
5. veselia celui rău este scurtă și bucuria celui lipsit de evlavie ține pentru o clipă?
6. Chiar dacă trufia lui se înalță până la cer și capul lui atinge norii,
7. va pieri pentru totdeauna, la fel ca murdăria lui; iar cei ce l-au văzut vor întreba: «Unde este?»
8. Va fugi ca un vis, nu va mai putea fi găsit, va pieri ca o vedenie de noapte.
9. Ochiul care l-a văzut nu-l va mai vedea; locul său nu se va mai uita la el niciodată.
10. Copiii săi vor căuta bunăvoința celui sărac; mâinile lui vor da înapoi bogăția sa.
11. Oasele lui, odată pline de puterea tinereții, vor ședea cu el în țărână.