28. Și spunând aceasta, s-a dus și a chemat-o pe Maria, sora ei, zicându-i în șoaptă: „A sosit Învățătorul și te cheamă!“
29. Cum a auzit aceasta, Maria s-a ridicat repede și s-a dus la El.
30. Isus încă nu intrase în sat, ci era tot în locul unde-L întâmpinase Marta.
31. Iudeii care erau cu ea în casă și o consolau, când au văzut că Maria se ridică repede și iese, au urmat-o, crezând că se duce la mormânt, ca să plângă acolo.
32. Maria, când a ajuns unde era Isus și L-a văzut, a căzut la picioarele Lui și I-a zis: „Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu!“
33. Isus, când a văzut-o plângând, pe ea și pe iudeii care veniseră cu ea, s-a înfiorat în duh și s-a tulburat.
34. A întrebat: – Unde l-ați pus? Ei I-au răspuns: – Doamne, vino și vezi!
35. Isus a început să plângă.
36. Atunci iudeii au zis: „Iată cât de mult îl iubea!“
37. Însă unii dintre ei ziceau: „El, Care a deschis ochii orbului, nu putea face ca nici omul acesta să nu moară?“
38. Isus s-a înfiorat din nou în Sine și S-a dus la mormânt, care era o peșteră la intrarea căreia fusese pusă o piatră.
39. Isus a zis: „Dați la o parte piatra!“ Marta, sora celui mort, I-a zis: – Doamne, deja miroase urât, căci este mort de patru zile!
40. Isus i-a zis: – Nu ți-am spus că, dacă crezi, vei vedea slava lui Dumnezeu?
41. Au dat deci piatra la o parte. Isus Și-a ridicat ochii și a zis: „Tată, Îți mulțumesc că M-ai ascultat!
42. Știam că întotdeauna Mă asculți, dar am spus aceasta din pricina mulțimii care stă împrejur, pentru ca ei să creadă că Tu M-ai trimis.“