5. Așa vorbește Domnul : «Ce nedreptate au găsit strămoșii voștri în Mine de s-au depărtat de Mine? Ei s-au dus după nimicuri și ei înșiși au devenit nimicuri.
6. Nu s-au întrebat: ‘Unde este Domnul , Care ne-a scos din țara Egiptului și ne-a condus prin pustie, printr-un pământ uscat și plin de gropi, printr-un pământ al secetei și al umbrei morții, printr-un pământ pe unde nimeni nu trece și unde nu locuiește nici un om?’
7. V-am dus într-o țară roditoare, ca să mâncați din rodul ei și din bunătățile ei, însă voi ați venit și Mi-ați pângărit țara, Mi-ați prefăcut moștenirea într-o urâciune.
8. Preoții nu s-au întrebat: ‘Unde este Domnul?’ Cei ce mânuiesc Legea nu M-au cunoscut; păstorii s-au răzvrătit împotriva Mea. Profeții au profețit prin Baal și s-au dus după cei ce nu pot fi de nici un folos.
9. De aceea mă voi certa din nou cu voi, zice Domnul , și mă voi certa și cu copiii copiilor voștri.
10. Treceți în ostroavele Chitim și priviți! Trimiteți la Chedar și luați aminte; vedeți dacă acolo s-a întâmplat așa ceva!
11. Și-a schimbat vreun neam zeii, măcar că ei nu sunt Dumnezeu? Poporul Meu însă și-a schimbat Slava cu ceva care nu-i este de nici un folos.
12. Mirați-vă de aceasta, o, ceruri, înfiorați-vă și dezlănțuiți-vă, zice Domnul ,
13. căci poporul Meu a săvârșit două rele: M-au părăsit pe Mine, Izvorul apelor vii, și și-au săpat puțuri, puțuri sparte, care nu pot ține apă.
14. Este Israel un sclav din naștere? Atunci de ce a devenit pradă?
15. Leii răcnesc împotriva lui și își ridică glasurile. Ei îi pustiesc țara; cetățile îi sunt arse și fără locuitori.
16. Chiar și cei din Nof și Tahpanhes ți-au zdrobit creștetul capului.
17. Nu ți-ai provocat tu singur lucrul acesta pentru că L-ai părăsit pe Domnul, Dumnezeul tău, când El te conducea pe cale?
18. Și acum, de ce te duci în Egipt să bei apă din Șihor? De ce mergi în Asiria să bei apă din râu?