27. Ei zic lemnului: ‘Tu ești tatăl nostru!’ și pietrei: ‘Tu ne-ai dat naștere!’ Mi-au întors spatele și nu se uită la Mine. Dar când sunt în nenorocire, ei zic: ‘Scoală-Te și scapă-ne!’
28. Unde sunt atunci zeii pe care vi i-ați făcut? Să vină ei, dacă pot, și să vă scape din nenorocire, căci Iudo, ai tot atâția zei, câte cetăți ai!
29. De ce vă certați cu Mine? Toți v-ați răzvrătit împotriva Mea, zice Domnul.
30. Degeaba v-am pedepsit copiii, căci tot n-au luat aminte la pedeapsă. Sabia voastră i-a mâncat pe profeții voștri ca un leu distrugător.»
31. Voi, cei din generația aceasta, luați aminte la Cuvântul Domnului : «Am fost Eu o pustie pentru Israel sau un pământ plin de întuneric? De ce spune poporul Meu: ‘Suntem liberi să rătăcim! Nu ne vom mai întoarce la Tine!’
32. Își uită o fecioară bijuteriile sau o mireasă podoabele de nuntă? Poporul Meu însă M-a uitat de zile fără număr.
33. Ce bine știi să-ți întocmești căile când cauți ce iubești! Chiar și pe femeile rele le înveți căile tale!
34. Pe marginile hainelor tale se găsește sânge de nevinovați, pe care nu i-ai prins dând vreo spargere. Dar în ciuda acestor lucruri
35. tu zici: ‘Sunt nevinovat! Cu siguranță, mânia Lui s-a întors de la mine!’ Însă Eu te voi judeca pentru că zici: ‘Nu am păcătuit!’
36. De ce atâta grabă ca să-ți schimbi drumul? Vei fi făcut de rușine de către Egipt așa cum ai fost făcut de rușine și de Asiria.