17. „Adună-ți lucrurile din țară, tu care ești sub asediu,
18. căci așa vorbește Domnul : «Iată, de data aceasta îi voi arunca departe pe cei ce locuiesc în țară; voi aduce suferință peste ei ca să poată fi prinși.»“
19. „Vai de mine! Sunt zdrobit! Rana mea este fără vindecare! Dar îmi zic: «Aceasta îmi este boala și trebuie s-o îndur.»
20. Cortul meu este distrus; toate funiile îmi sunt rupte. Fiii mei s-au depărtat de la mine și nu mai sunt; nu a mai rămas nimeni să-mi întindă iarăși cortul și să-mi ridice draperiile.
21. Păstorii s-au prostit și nu L-au căutat pe Domnul. De aceea n-au propășit și li s-au risipit toate turmele.