1. Frații mei, să nu fiți mulți învățători, pentru că știți că vom primi o judecată mai aspră!
2. Toți greșim în multe feluri. Dacă cineva nu greșește în vorbire, este un om desăvârșit, capabil să-și țină în frâu tot trupul.
3. Dacă punem zăbale în gura cailor, ca să-i facem să ne asculte, putem să le conducem tot trupul.
4. Iată, chiar și corăbiile, deși sunt atât de mari și sunt duse de vânturi puternice, totuși ele sunt conduse de o cârmă foarte mică oriunde vrea cârmaciul.
5. La fel și limba: ea este un mădular mic, dar se poate lăuda cu lucruri mari. Iată, un foc mic, ce pădure mare aprinde!
6. Și limba este un foc. Limba este o lume a nedreptății pusă între mădularele noastre. Ea pângărește tot trupul și aprinde tot cursul vieții; și ea însăși este aprinsă de focul Gheenei.