3. Apele au început să se retragă de pe pământ. La sfârșitul celor o sută cincizeci de zile, ele au scăzut,
4. iar în a șaptesprezecea zi a lunii a șaptea, arca s-a oprit pe munții Ararat.
5. Apele au continuat să scadă până în luna a zecea, iar în ziua întâi a lunii a zecea, s-au văzut vârfurile munților.
6. După patruzeci de zile, Noe a deschis fereastra arcei pe care a făcut-o
7. și a trimis afară un corb care a zburat încoace și încolo, până când apele de pe pământ s-au uscat.
8. Apoi a trimis un porumbel ca să vadă dacă apele de pe pământ au scăzut;
9. dar porumbelul n-a găsit nici un loc unde să se așeze, pentru că încă era apă pe tot pământul. De aceea el s-a întors la Noe în arcă, iar acesta și-a întins mâna, l-a luat și l-a adus la el în arcă.
10. El a mai așteptat încă șapte zile și apoi a trimis din nou porumbelul din arcă.
11. Porumbelul s-a întors la el seara, iar în cioc avea o frunză de măslin ruptă de curând. Noe și-a dat seama că apele de pe pământ scăzuseră.
12. A mai așteptat încă șapte zile, iar apoi a trimis din nou porumbelul, dar acesta nu s-a mai întors la el.
13. În anul șase sute unu al vieții lui Noe, în prima zi a lunii întâi, pământul era uscat. Noe a ridicat învelitoarea arcei și a văzut că pământul era uscat.
14. În a douăzeci și șaptea zi a lunii a doua, pământul era uscat de tot.
15. Atunci Dumnezeu i-a spus lui Noe: