30. Acel om, stăpânul țării, ne-a vorbit aspru și ne-a luat drept iscoade ale țării.
31. Dar noi i-am spus: „Suntem oameni cinstiți, nu suntem iscoade.
32. Suntem doisprezece frați, fiii aceluiași tată; unul dintre noi nu mai este, iar cel mai mic este acum cu tatăl nostru în Canaan.“
33. Atunci, omul acela, stăpânul țării, ne-a spus: „Iată cum voi ști dacă sunteți oameni cinstiți: lăsați-l pe unul dintre voi cu mine, luați grâne pentru familiile voastre înfometate și plecați.
34. Dar aduceți-mi-l pe fratele vostru mai mic și voi ști că nu sunteți iscoade, ci oameni cinstiți. Apoi vi-l voi da înapoi pe fratele vostru și veți putea face negoț în țară.“
35. Când și-au golit sacii, fiecare a găsit în sacul său punga cu argint. Văzând pungile cu argint, ei și tatăl lor s-au temut.
36. Tatăl lor, Iacov, le-a zis: Voi m-ați lăsat fără copii. Iosif nu mai este, Simeon nu mai este și acum vreți să-l luați și pe Beniamin. Toate acestea sunt împotriva mea!
37. Atunci Ruben i-a zis tatălui său: Să-i omori pe cei doi fii ai mei, dacă nu ți-l voi aduce înapoi pe Beniamin. Lasă-l în grija mea și ți-l voi aduce înapoi.