27. Când unul dintre ei și-a deschis sacul ca să dea măgarului său nutreț, în locul în care au înnoptat, și-a văzut argintul la gura sacului.
28. El le-a zis fraților săi: „Argintul mi-a fost dat înapoi; este aici în sacul meu!“ Atunci li s-au înmuiat inimile și și-au zis unul altuia tremurând: „Ce ne-a făcut Dumnezeu?“
29. Când au ajuns la tatăl lor, Iacov, în Canaan, i-au povestit tot ce li se întâmplase. Ei au zis:
30. Acel om, stăpânul țării, ne-a vorbit aspru și ne-a luat drept iscoade ale țării.
31. Dar noi i-am spus: „Suntem oameni cinstiți, nu suntem iscoade.
32. Suntem doisprezece frați, fiii aceluiași tată; unul dintre noi nu mai este, iar cel mai mic este acum cu tatăl nostru în Canaan.“
33. Atunci, omul acela, stăpânul țării, ne-a spus: „Iată cum voi ști dacă sunteți oameni cinstiți: lăsați-l pe unul dintre voi cu mine, luați grâne pentru familiile voastre înfometate și plecați.
34. Dar aduceți-mi-l pe fratele vostru mai mic și voi ști că nu sunteți iscoade, ci oameni cinstiți. Apoi vi-l voi da înapoi pe fratele vostru și veți putea face negoț în țară.“
35. Când și-au golit sacii, fiecare a găsit în sacul său punga cu argint. Văzând pungile cu argint, ei și tatăl lor s-au temut.
36. Tatăl lor, Iacov, le-a zis: Voi m-ați lăsat fără copii. Iosif nu mai este, Simeon nu mai este și acum vreți să-l luați și pe Beniamin. Toate acestea sunt împotriva mea!
37. Atunci Ruben i-a zis tatălui său: Să-i omori pe cei doi fii ai mei, dacă nu ți-l voi aduce înapoi pe Beniamin. Lasă-l în grija mea și ți-l voi aduce înapoi.
38. Dar el a răspuns: Fiul meu nu va merge cu voi, pentru că fratele său este mort și doar el a mai rămas. Dacă i se va întâmpla vreo nenorocire în călătoria pe care o faceți, cu durere îmi veți coborî capul încărunțit în Locuința Morților.