45. Faraon i-a pus lui Iosif numele Țafnat-Paneah și i-a dat-o de soție pe Asnat, fiica lui Poti-Fera, preotul din On. Iosif a plecat prin țara Egiptului.
46. El avea treizeci de ani când a intrat în slujba monarhului Egiptului. Iosif a ieșit de la Faraon și a călătorit prin tot Egiptul.
47. În timpul celor șapte ani de belșug, pământul a rodit foarte mult.
48. În timpul acestor șapte ani de belșug din țara Egiptului, Iosif a adunat toată hrana și a depozitat-o în cetăți; în fiecare cetate el a depozitat hrana care provenea de pe câmpurile din jur.
49. Astfel, Iosif a strâns foarte multe grâne, ca nisipul mării, încât a încetat să le mai cântărească, deoarece erau foarte multe.
50. Înainte să vină anii de foamete, Asnat, fiica lui Poti-Fera, preotul din On, i-a născut lui Iosif doi fii.
51. Iosif i-a pus întâiului său născut numele Manase, zicând: „Aceasta pentru că Dumnezeu m-a făcut să uit toate necazurile mele și toată familia tatălui meu.“
52. Celui de-al doilea fiu i-a pus numele Efraim, zicând: „Aceasta pentru că Dumnezeu m-a făcut roditor în țara durerii mele.“
53. Cei șapte ani de belșug din țara Egiptului s-au sfârșit
54. și au început șapte ani de foamete, așa cum a spus Iosif. În toate țările era foamete, dar în toată țara Egiptului era pâine.
55. Când toată țara Egiptului a flămânzit, poporul a strigat către Faraon după pâine. Faraon le-a zis tuturor egiptenilor: „Mergeți la Iosif, și el vă va spune ce să faceți!“
56. Foametea a cuprins întreaga țară, iar Iosif a deschis toate locurile cu provizii și le-a vândut grâne egiptenilor, deoarece foametea era grea în Egipt.
57. Și, pentru că în întreaga lume foametea era grea, oameni din toate țările veneau în Egipt ca să cumpere grâne de la Iosif.