12. De aceea Sara a râs în sinea ei, zicând: „Acum că am îmbătrânit, iar stăpânul meu este bătrân, să mai am plăcerea aceasta?“
13. Domnul l-a întrebat pe Avraam: De ce a râs Sara, zicând: „Să am într-adevăr un copil acum când sunt bătrână?“
14. Este ceva prea greu pentru Domnul? La anul, pe vremea aceasta, Mă voi întoarce la tine, iar Sara va avea un fiu.
15. Dar Sara – pentru că se temea – a negat zicând: Nu am râs. Ba da, ai râs! a răspuns El.
16. Când s-au ridicat de acolo, bărbații s-au uitat înspre Sodoma, iar Avraam a mers împreună cu ei ca să-i conducă.
17. Dar Domnul a zis: „Să ascund oare de Avraam ceea ce urmează să fac,
18. din moment ce el va deveni un neam mare și puternic și prin el vor fi binecuvântate toate neamurile pământului?
19. Căci l-am ales pentru a le porunci copiilor săi și urmașilor săi după el să țină calea Domnului , făcând ceea ce este drept și corect, pentru ca Domnul să-i dea lui Avraam ceea ce i-a promis.“
20. Atunci Domnul a zis: „Plângerea împotriva Sodomei și Gomorei este foarte mare, iar păcatul lor este foarte grav!
21. Trebuie să cobor să văd dacă au făcut așa cum s-a auzit până la Mine; iar dacă nu, voi ști.“
22. Acei bărbați s-au întors de acolo și au plecat înspre Sodoma. Dar Avraam a rămas, stând înaintea Domnului.