1. Petru și Ioan se duceau împreună la Templu, la ceasul de rugăciune; eraceasul al nouălea.
2. Un om schilod încă din pântecele mamei lui era adus și așezat în fiecare zi la poarta Templului, cea numită „Frumoasă“, ca să ceară milostenie de la cei ce intrau în Templu.
3. Când acesta i-a văzut pe Petru și pe Ioan că urmau să intre în Templu, a cerut și de la ei, ca să primească milostenie.
4. Petru, ca și Ioan, s-a uitat țintă la el și a zis: „Uită-te la noi!“
5. El și-a ațintit privirea la ei, așteptând să primească ceva de la aceștia.
6. Dar Petru i-a zis: „Argint și aur n-am, însă ceea ce am, îți dau: în Numele lui Isus Cristos din Nazaret, ridică-te și umblă!“
7. Și, apucându-l de mâna dreaptă, l-a ridicat. Imediat picioarele și gleznele i s-au întărit,
8. a sărit în picioare și a început să umble. Apoi a intrat în Templu împreună cu ei și umbla, sărea și-L lăuda pe Dumnezeu.
9. Tot poporul l-a văzut umblând și lăudându-L pe Dumnezeu.
10. Ei l-au recunoscut ca fiind cel ce stătea șicerea milostenie la Poarta Frumoasă a Templului și s-au umplut de uimire și de mirare pentru ceea ce i se întâmplase.
11. În timp ce el se ținea după Petru și Ioan, tot poporul, uimit, a alergat la ei în porticul numit „al lui Solomon“.
12. Când a văzut Petru acest lucru, a zis poporului: „Bărbați israeliți, de ce vă mirați de acest lucru și de ce vă uitați la noi de parcă prin propria noastră putere sau evlavie l-am făcut să umble?!
13. Dumnezeul lui Avraam, (Dumnezeul lui) Isaac și (Dumnezeul lui) Iacov, Dumnezeul strămoșilor noștri, L-a proslăvit pe Slujitorul Său Isus, pe Care voi L-ați dat pe mâna lui Pilat și v-ați lepădat de El în prezența acestuia, măcar că el hotărâse să-L elibereze.
14. Voi v-ați lepădat de Cel Sfânt și Drept și ați cerut să vi se elibereze un ucigaș.
15. L-ați ucis pe Autorul vieții, pe Care Dumnezeu L-a înviat dintre cei morți și ai Cărui martori suntem noi.
16. Pe baza credinței în Numele Lui, a întărit Numele Lui pe omul acesta pe care-l vedeți și pe care-l cunoașteți; și credința care este prin Isus i-a dat această vindecare deplină înaintea voastră, a tuturor!
17. Și acum, fraților, știu că din neștiință ați făcut așa, ca și conducătorii voștri.
18. Dar Dumnezeu a împlinit astfel ceea ce prevestise prin gura tuturor profeților, și anume că Cristosul Său urma să sufere.
19. Pocăiți-vă deci și întoarceți-vă la Dumnezeu, pentru ca să vi se șteargă păcatele,