7. Când a sosit Pavel, iudeii care se coborâseră de la Ierusalim s-au pus în jurul lui și au adus împotriva lui multe și grele acuzații, pe care nu le puteau dovedi.
8. Pavel s-a apărat astfel: – N-am păcătuit nici față de Legea iudeilor, nici față de Templu, nici față de Cezar!“
9. Însă Festus, vrând să câștige favoarea iudeilor, l-a întrebat pe Pavel: – Vrei să te sui la Ierusalim și să fii judecat acolo pentru aceste lucruri înaintea mea?
10. Pavel i-a răspuns: – Eu stau înaintea scaunului de judecată al Cezarului, unde trebuie să fiu judecat. Nu le-am făcut nimic rău iudeilor, după cum știi și tu foarte bine!
11. Dacă am făcut vreun rău sau dacă am săvârșit ceva vrednic de moarte, nu încerc să scap de ea, dar dacă nu este nimic adevărat din lucrurile de care mă acuză ei, nimeni nu mă poate preda lor! Fac apel la Cezar!
12. Atunci Festus, după ce s-a sfătuit cu consiliul său, a răspuns: – Ai făcut apel la Cezar, la Cezar te vei duce!