25. Vuietul se auzea de deasupra întinderii care era peste capetele lor; când ființele se opreau, își lăsau aripile jos.
26. Peste întinderea aflată deasupra capetelor lor se afla ceva asemănător cu un tron, având strălucirea pietrei de safir, iar deasupra a ceea ce părea a fi un tron se afla cineva care la înfățișare era asemănător cu un om.
27. De la ceea ce părea a fi brâul său în sus am văzut ceva ca sclipirea metalului lustruit, ca un foc închis de jur împrejur, iar de la ceea ce părea a fi brâul său în jos am văzut ceva ca înfățișarea focului. De jur împrejurul lui era o lumină strălucitoare.
28. Asemenea curcubeului din nor în ziua ploioasă, așa era înfățișarea sclipirii ce radia de jur împrejur. Așa arăta înfățișarea ce părea a fi slava Domnului. Când am văzut-o, am căzut cu fața la pământ și am auzit glasul Unuia Care vorbea.