11. Nu, nu! Doar bărbații voștri pot merge să se închine Domnului , pentru că aceasta ați cerut. Și au fost izgoniți dinaintea lui Faraon.
12. După aceea, Domnul i-a zis lui Moise: „Întinde-ți mâna peste țara Egiptului și o vor invada lăcustele care vor mânca orice plantă din țara Egiptului, tot ce a mai rămas după urgia cu grindina.“
13. Moise și-a întins toiagul peste țara Egiptului și Domnul a adus vântul de răsărit peste țară pe tot timpul zilei și al nopții; când s-a făcut dimineață, vântul de răsărit a adus lăcustele.
14. Lăcustele au venit peste toată țara Egiptului și s-au așezat pe întreg teritoriul ei, un roi de lăcuste atât de numeros, cum n-a mai fost vreodată și nu va mai fi.
15. Ele au acoperit întreaga țară și tot pământul s-a făcut negru; au mâncat toate plantele din țară și tot rodul pomilor care a mai rămas după urgia cu grindina. În toată țara Egiptului n-a mai rămas nimic verde, nici copaci și nici plante pe câmp.
16. Faraon i-a chemat repede pe Moise și pe Aaron și le-a zis: „Am păcătuit împotriva Domnului , Dumnezeul vostru, și împotriva voastră.
17. Iartă-mi și păcatul acesta și roagă-te Domnului, Dumnezeul vostru, ca să îndepărteze de la mine această urgie de moarte.“
18. Ei au ieșit de la Faraon și Moise s-a rugat din nou Domnului.
19. Domnul a făcut să sufle dinspre apus un vânt puternic care a luat lăcustele și le-a aruncat în Marea Roșie. Nici o lăcustă n-a fost lăsată în Egipt.
20. Dar Domnul i-a împietrit inima lui Faraon și acesta nu i-a lăsat pe israeliți să plece.
21. Apoi Domnul i-a zis lui Moise: „Întinde-ți mâna spre cer ca să se facă întuneric peste toată țara Egiptului; atât de întuneric, încât să-l pipăi cu mâna.“
22. Moise și-a întins mâna spre cer și s-a făcut un mare întuneric peste toată țara Egiptului timp de trei zile.