12. De aceea, dintr-un singur om – și acesta aproape mort – s-au născut urmași atât de numeroși ca stelele de pe cer și fără număr ca nisipul de pe țărmul mării.
13. Toți aceștia au murit crezând, însă fără să primească lucrurile promise, ci doar le-au văzut de departe, le-au salutat și au mărturisit că sunt străini și peregrini pe pământ.
14. Cei care vorbesc în acest fel arată că sunt în căutarea unei patrii.
15. Dacă ei s-ar fi gândit la țara din care au plecat, ar fi avut ocazia să se întoarcă în ea,
16. însă ei aspirau după o țară mai bună, adică una cerească. De aceea, lui Dumnezeu nu-I este rușine să fie numit Dumnezeul lor, pentru că El a pregătit o cetate pentru ei.
17. Prin credință l-a jertfit Avraam pe Isaac, atunci când a fost pus la încercare; el, cel care a primit promisiunile, a fost gata să-și jertfească singurul fiu,
18. chiar dacă i se spusese: „Prin Isaac își va primi numele sămânța ta.“
19. El s-a gândit că Dumnezeu poate să învie pe cineva din morți și, figurat vorbind, așa l-a primit înapoi.
20. Prin credință i-a binecuvântat Isaac pe Iacov și pe Esau cu privire la viitor.
21. Prin credință i-a binecuvântat Iacov, când era pe moarte, pe fiecare dintre fiii lui Iosif și s-a închinat rezemându-se pe vârful toiagului său.
22. Prin credință a vorbit Iosif la sfârșitul vieții sale despre exodul poporului Israel și a dat porunci cu privire la oasele sale.
23. Prin credință a fost ascuns Moise de către părinții săi timp de trei luni, după ce s-a născut – pentru că au văzut că era un copil frumos și nu s-au temut de porunca împăratului.
24. Prin credință a refuzat Moise, când a crescut, să fie numit „fiul fiicei lui Faraon“,
25. alegând mai degrabă să sufere împreună cu poporul lui Dumnezeu, decât să se bucure de păcat pentru puțin timp.