8. După aceea, dregătorii să vorbească mai departe poporului: «Cine este fricos sau slab la inimă? Să plece și să se întoarcă acasă, ca să nu înmoaie inima celor din poporul lui.»
9. După ce dregătorii au terminat de vorbit poporului, să numească conducători în fruntea oștirii.
10. Când vă veți apropia de o cetate, ca să luptați împotriva ei, s-o îndemnați la pace.
11. Dacă vă vor accepta pacea și vă vor deschide porțile, atunci tot poporul care se află în ea va trebui să presteze pentru voi muncă forțată și să vă slujească.
12. Dacă nu vor dori să facă pace cu voi, ci vor dori să se lupte împotriva voastră, atunci să asediați cetatea.
13. Când Domnul , Dumnezeul vostru, v-o va da în mâini, să treceți prin ascuțișul sabiei pe toți bărbații din ea.
14. Dar femeile, copiii, animalele și tot ceea ce există în cetate să le luați ca pradă, apoi să mâncați prada luată de la dușmanii voștri, pe care Domnul , Dumnezeul vostru, v-a dat-o.
15. Așa să faceți cu toate cetățile care sunt la distanță mare de voi și care nu aparțin neamurilor din apropierea voastră.
16. Dar în cetățile acestor neamuri, pe care Domnul , Dumnezeul vostru, vi le dă ca moștenire, să nu lăsați nimic în viață.
17. Să-i nimiciți cu totul pe hitiți, pe amoriți, pe canaaniți, pe periziți, pe hiviți și pe iebusiți, după cum v-a poruncit Domnul , Dumnezeul vostru,
18. ca nu cumva să vă învețe și pe voi să faceți toate urâciunile pe care ei le fac pentru zeii lor și să păcătuiți astfel împotriva Domnului , Dumnezeul vostru.
19. Când veți asedia o cetate timp de mai multe zile, fiind în război cu ea pentru a o cuceri, să nu distrugeți pomii fructiferi, tăindu-i cu securea. Să mâncați din ei și să nu-i tăiați, căci pomul de pe pământ nu este un om ca să-l asediați.