26. Din pustia Chedemot am trimis soli lui Sihon, regele Heșbonului, cu gând de pace, ca să-i spun:
27. «Lasă-mă să trec prin țara ta! Voi merge numai pe drum și nu mă voi abate nici la dreapta, nici la stânga.
28. Să-mi vinzi pe preț de argint doar hrană, ca să am ce mânca și apă, ca să am ce bea. Lasă-mă doar s-o traversez mergând pe jos –
29. așa cum m-au lăsat urmașii lui Esau, care locuiesc în Seir și moabiții care locuiesc în Ar – până când voi traversa Iordanul în țara pe care Domnul , Dumnezeul nostru, ne-o dă.»
30. Dar Sihon, regele Heșbonului, nu ne-a lăsat să trecem, pentru că Domnul , Dumnezeul tău, i-a făcut duhul neînduplecat și i-a împietrit inima ca să-l dea în mâinile tale, după cum vezi astăzi.
31. Domnul mi-a zis: «Iată că am început să ți-l dau pe Sihon împreună cu țara lui; ia în stăpânire teritoriul lui.»
32. Când Sihon împreună cu toți oamenii săi a ieșit la luptă împotriva noastră la Iahaț,
33. Domnul , Dumnezeul nostru, l-a dat în mâinile noastre; noi l-am lovit de moarte atât pe el, cât și pe fiii lui și pe întregul lui popor.
34. Le-am cucerit atunci toate cetățile și am distrus tot ce era în ele – bărbați, femei și copii. N-am lăsat nici un supraviețuitor.
35. Numai animalele și bunurile din cetăți le-am luat ca pradă pentru noi.
36. De la Aroer, care este pe malul uedului Arnon și de la cetatea care se află în defileu, până la Ghilad n-a existat nici o cetate prea puternică pentru noi. Domnul , Dumnezeul nostru, ni le-a dat pe toate.
37. Însă de țara amoniților, de malurile uedului Iabok și de cetățile din regiunea muntoasă nu v-ați atins, așa cum a poruncit Domnul , Dumnezeul nostru.