22. Au înjunghiat vitele, iar preoții au luat sângele și au stropit altarul; apoi au înjunghiat berbecii și au stropit cu sânge altarul, după care au înjunghiat mieii și au stropit cu sânge altarul.
23. Apoi au luat țapii pentru jertfa pentru păcat și i-au adus înaintea regelui și a adunării. Aceștia și-au pus mâinile peste ei,
24. iar preoții au înjunghiat țapii și au făcut ispășire cu sângele acestora pentru păcatul întregului Israel, căci regele poruncise ca arderea de tot și jertfa pentru păcat să fie aduse pentru întregul Israel.
25. El îi pusese pe leviți să stea în Casa Domnului cu chimvale, cu harfe și cu lire, așa cum porunciseră David, Gad, văzătorul regelui, și profetul Natan, căci porunca fusese dată de Domnul prin profeții Săi.
26. Deci leviții stăteau acolo cu instrumentele lui David, iar preoții cu trâmbițele.
27. Când Ezechia a poruncit să aducă arderea de tot pe altar, chiar în clipa în care a început arderea de tot, a început și cântarea Domnului în sunetul trâmbițelor și al instrumentelor lui David, regele lui Israel.
28. Toată adunarea s-a închinat; cântăreții au cântat cântarea și au sunat trâmbițele până s-a sfârșit arderea de tot.
29. Când s-a sfârșit arderea de tot, regele împreună cu toți cei prezenți au îngenuncheat și s-au închinat.
30. Regele Ezechia și conducătorii i-au îndemnat pe leviți să-L laude pe Domnul, folosind cuvintele lui David și ale văzătorului Asaf. Ei L-au lăudat cu bucurie, s-au plecat și s-au închinat.
31. Văzând acestea, Ezechia a zis: „Acum că v-ați dedicat Domnului , apropiați-vă și aduceți jertfe și daruri de mulțumire la Casa Domnului!“ Astfel adunarea a adus jertfe și daruri de mulțumire, iar toți aceia care aveau o inimă generoasă au adus arderi de tot.
32. Numărul arderilor de tot aduse de către adunare a fost de șaptezeci de viței, o sută de berbeci și două sute de miei. Toate aceste vite au fost aduse Domnului ca ardere de tot.