8. Căci, chiar dacă te vei duce și vei fi curajos în luptă, Dumnezeu va face să te prăbușești înaintea dușmanului, pentru că El are putere să ajute, dar și să prăbușească.
9. Amația l-a întrebat pe omul lui Dumnezeu: – Dar cum rămâne cu cei o sută de talanți pe care i-am dat cetei lui Israel? Omul lui Dumnezeu i-a răspuns: – Domnul poate să-ți dea mult mai mult decât atât.
10. Amația și-a despărțit oamenii de ceata venită din Efraim, după care a trimis ceata acasă. Ei s-au mâniat foarte tare pe cei din Iuda și s-au întors acasă înfuriați.
11. Amația s-a pregătit și și-a condus poporul, mergând în Valea Sării, unde au omorât zece mii de oameni din Seir.
12. Cei din Iuda au capturat de vii zece mii de bărbați pe care i-au urcat pe vârful unei stânci, de unde i-au prăvălit, astfel încât toți au fost zdrobiți.
13. Între timp ceata pe care Amația o trimisese înapoi și nu o lăsase să meargă cu ei la luptă, invadase cetățile lui Iuda, din Samaria și până la Bet-Horon, ucigând trei mii de oameni și luând o pradă mare.
14. După ce s-a întors de la înfrângerea edomiților, Amația a adus zeii poporului din Seir și i-a pus ca zei ai săi. El se închina înaintea lor și aducea tămâie pentru ei.
15. Domnul s-a aprins de mânie împotriva lui Amația și i-a trimis un profet care i-a spus astfel: – De ce ai întrebat pe zeii care nu și-au putut izbăvi propriul popor din mâna ta?
16. În timp ce acesta vorbea, regele i-a zis: – Te-am pus eu să fii sfetnicul regelui? Încetează! Sau vrei să te lovesc? Profetul s-a oprit, dar a mai adăugat: – Știu acum că Dumnezeu a hotărât să te nimicească, pentru că ai făcut lucrul acesta și nu ai ascultat de sfatul meu.
17. După ce s-a sfătuit, Amația, regele lui Iuda, a trimis niște soli la Iehoaș, fiul lui Iehoahaz, regele lui Israel, zicându-i: – Vino să ne confruntăm!