9. – Niciodată! i-a zis Ionatan. Dacă aș fi știut că tatăl meu a hotărât să-ți facă rău, oare nu ți-aș fi spus?
10. – Cine îmi va da de știre dacă tatăl tău îți va răspunde cu asprime? l-a întrebat David pe Ionatan.
11. Ionatan i-a răspuns: – Vino, să ieșim în câmp. Au ieșit amândoi în câmp
12. și acolo Ionatan i-a spus lui David: – Domnul, Dumnezeul lui Israel, este martor că voi iscodi pe tatăl meu mâine și poimâine cam pe la ceasul acesta. Dacă are gânduri bune pentru tine îți voi da de știre.
13. Domnul să se poarte cu Ionatan cu toată asprimea dacă tatăl meu va dori să-ți facă rău și eu nu-ți voi dezvălui lucrul acesta și nu te voi lăsa să pleci în siguranță. Domnul să fie cu tine așa cum a fost și cu tatăl meu.
14. Dacă voi mai trăi, să arăți față de mine o îndurare ca cea a lui Dumnezeu, așa încât să nu fiu ucis
15. și să nu-ți îndepărtezi niciodată bunătatea față de familia mea, atunci când Domnul va șterge de pe fața pământului pe fiecare din dușmanii lui David.
16. Astfel a încheiat Ionatan legământ cu familia lui David, spunând: „ Domnul să ceară socoteală dușmanilor lui David!“
17. Ionatan l-a pus pe David să-și reînnoiască jurământul din pricina dragostei pe care o nutrea pentru el, pentru că-l iubea așa cum își iubea sufletul lui.
18. Apoi i-a zis: „Mâine este lună nouă și lipsa ta va fi observată, pentru că locul tău va fi gol.
19. Poimâine să cobori repede, să te duci la locul în care te-ai ascuns prima oară și să aștepți lângă stânca Ezel.