10. El s-a sculat și s-a dus la Sarepta. Când a ajuns la poarta cetății, a văzut o văduvă care strângea lemne. El a strigat-o și i-a zis: – Te rog, adu-mi puțină apă într-un vas ca să beau!
11. Ea a plecat să-i aducă apă, dar Ilie a strigat-o și i-a zis: – Te rog, adu-mi și o bucată de pâine!
12. – Viu este Domnul , Dumnezeul tău, i-a răspuns ea, că nu am pâine, ci doar un pumn de făină într-un vas și puțin ulei într-un urcior. Dar iată, strâng acum două bucăți de lemne, apoi mă voi întoarce acasă și voi pregăti cu acestea pâine pentru mine și pentru fiul meu ca să mâncăm; după aceea vom muri.
13. – Nu te teme, i-a zis Ilie; du-te și fă precum ai spus. Dar mai întâi fă din ceea ce ai o bucată mică de pâine pentru mine și adu-mi-o; după aceea vei face și pentru tine și pentru fiul tău,
14. căci așa vorbește Domnul , Dumnezeul lui Israel: „Făina din vas nu se va consuma, iar uleiul din urcior nu se va termina până în ziua în care Domnul va da ploaie pe pământ.“
15. Ea s-a dus și a făcut așa cum i-a cerut Ilie. Și astfel ea, Ilie și familia ei au avut de mâncare în fiecare zi.