21. Dar acum dreptatea lui Dumnezeu, fără lege, este arătată, fiind adeverită prin lege şi profeţi;
22. Chiar dreptatea lui Dumnezeu, care este prin credinţa lui Isus Cristos pentru toţi şi peste toţi cei ce cred; fiindcă nu este diferenţă;
23. Fiindcă toţi au păcătuit şi nu ajung la gloria lui Dumnezeu;
24. Fiind declaraţi drepţi în dar prin harul său, prin răscumpărarea care este în Cristos Isus;
25. Pe care Dumnezeu l-a pus în faţă să fie ispăşire prin credinţa în sângele lui, să declare dreptatea lui, pentru trecerea cu vederea a păcatelor din trecut, prin îngăduinţa lui Dumnezeu;
26. Să declare dreptatea lui în acest timp; ca el să fie just şi justificatorul celui ce crede în Isus.
27. Unde este atunci fala? Este exclusă. Prin ce lege? A faptelor? Nu, ci prin legea credinţei.
28. De aceea socotim că omul este declarat drept prin credinţă, fără faptele legii.