Psalmii 39:2-9 Fidela 2013 (RFB13)

2. Am fost mut în tăcere, am tăcut referitor la bine; şi durerea mea a fost stârnită.

3. Îmi era inima fierbinte în mine; focul ardea în timp ce meditam, atunci am vorbit cu limba mea,

4. Doamne, fă-mă să cunosc sfârşitul meu şi măsura zilelor mele, care este aceasta; ca să ştiu cât de trecător sunt.

5. Iată, mi-ai făcut zilele cât un lat de palmă; şi vârsta mea este ca nimic înaintea ta; cu adevărat fiecare om, în starea lui cea mai bună, este întru totul deşertăciune. Selah.

6. Cu siguranţă fiecare umblă într-un spectacol deşert, cu siguranţă ei sunt neliniştiţi în zadar; el îngrămădeşte bogăţii şi nu ştie cine le va strânge.

7. Şi acum, Doamne, ce să aştept? Speranţa mea este în tine.

8. Eliberează-mă de toate fărădelegile mele, nu mă face ocara prostului.

9. Am fost mut, nu mi-am deschis gura, deoarece tu ai făcut aceasta.

Psalmii 39