11. Căci aşa cum cerul este înalt deasupra pământului, atât de mare este mila lui spre cei ce se tem de el.
12. Cât de departe este răsăritul de apus, atât de departe a mutat el fărădelegile noastre de la noi.
13. Precum un tată se îndură de copiii săi, aşa se îndură Domnul de cei ce se tem de el.
14. Căci el ştie urzeala noastră; îşi aminteşte că noi suntem ţărână.
15. Cât despre om, zilele lui sunt ca iarba, ca o floare din câmp, aşa înfloreşte el.
16. Căci vântul trece peste ea şi aceasta s-a dus; şi locul ei nu va mai fi cunoscut.
17. Dar mila Domnului este din veşnicie în veşnicie peste cei ce se tem de el, şi dreptatea lui la copiii copiilor lor,
18. Pentru cei ce ţin legământul său şi îşi amintesc poruncile lui pentru a le împlini.