1. Şi Domnul i-a vorbit lui Moise spunând:
2. Porunceşte copiilor lui Israel, să scoată din tabără pe fiecare lepros şi pe fiecare om care are o scurgere şi pe oricine este pângărit cu mort,
3. Deopotrivă parte bărbătească şi parte femeiască să îi scoateţi afară, în afara taberei să îi scoateţi pe aceştia; ca să nu pângărească taberele lor, în mijlocul cărora locuiesc eu.
4. Şi copiii lui Israel au făcut astfel şi i-au scos afară, în afara taberei, precum Domnul i-a vorbit lui Moise, astfel au făcut copiii lui Israel.
5. Şi Domnul i-a vorbit lui Moise, spunând:
6. Vorbeşte copiilor lui Israel: Când un bărbat sau o femeie va face orice păcat pe care oamenii îl fac, lucrând o fărădelege împotriva Domnului şi acea persoană este vinovată,
7. Atunci să îşi mărturisească păcatul pe care l-a făcut şi să plătească pentru fărădelegea sa cu suma întreagă a acesteia şi să adauge a cincea parte din ea şi să o dea celui împotriva căruia a încălcat.
8. Dar dacă bărbatul nu are nicio rudă căruia să îi plătească fărădelegea, să fie plătită Domnului fărădelegea, adică preotului; pe lângă berbecul ispăşirii, prin care se va face ispăşire pentru el.
9. Şi fiecare ofrandă din toate lucrurile sfinte ale copiilor lui Israel, pe care ei le aduc preotului, să fie ale lui.
10. Şi lucrurile sfinţite ale fiecărui om să fie ale lui, orice dă vreun bărbat preotului să fie al lui.
11. Şi Domnul i-a vorbit lui Moise, spunând:
12. Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: Dacă soţia unui bărbat se abate şi face fărădelege împotriva lui,
13. Şi dacă un bărbat se culcă cu ea carnal şi acest lucru este ascuns de ochii soţului ei şi este ţinut ascuns şi ea este pângărită şi nu este niciun martor împotriva ei, nici nu a fost prinsă;
14. Şi duhul geloziei vine asupra lui şi este gelos pe soţia sa şi ea este pângărită; sau dacă duhul geloziei vine asupra lui şi el este gelos pe soţia sa iar ea nu este pângărită,
15. Atunci bărbatul să aducă pe soţia sa la preot şi să aducă darul ei pentru ea, a zecea parte dintr-o efă de făină de orz; să nu pună untdelemn peste el, nici tămâie să nu pună peste el, pentru că este o ofrandă de gelozie, o ofrandă de amintire, aducând nelegiuirea în amintire.
16. Şi preotul să o apropie şi să o pună înaintea Domnului;
17. Şi preotul să ia apă sfântă într-un vas de pământ; şi din pulberea care este pe podeaua tabernacolului preotul să ia şi să o pună în apă;
18. Şi preotul să pună femeia înaintea Domnului şi să descopere capul femeii şi să pună ofranda de amintire în mâinile ei, care este ofranda de gelozie şi preotul să aibă în mâna sa apa amară care provoacă blestemul,