1. Şi când Balaam a văzut că îi era plăcut Domnului a binecuvânta pe Israel, nu a mai ieşit, ca în alte dăţi, ca să caute farmece, ci şi-a îndreptat faţa spre pustiu.
2. Şi Balaam şi-a ridicat ochii şi a văzut pe Israel locuind în corturile lor după seminţiile lor; şi duhul lui Dumnezeu a venit peste el.
3. Şi şi-a rostit parabola şi a spus: Balaam, fiul lui Beor, a zis; şi bărbatul a cărui ochi sunt deschişi a spus:
4. El a zis: El care a auzit cuvintele lui Dumnezeu, care a văzut viziunea celui Atotputernic, în timp ce cădea în transă, dar având ochii deschişi;
5. Ce frumoase sunt corturile tale, Iacobe şi locaşurile tale, Israele!
6. Ca văile se întind, ca grădini la malul râului, ca pomii de aloe pe care Domnul i-a sădit şi ca cedri lângă ape.
7. El va turna apa din găleţile sale şi sămânţa sa va fi în multe ape şi împăratul său se va înălţa mai sus ca Agag şi împărăţia lui va fi înălţată.
8. Dumnezeu l-a scos din Egipt; el are putere precum a unui unicorn; va mânca naţiunile, ai săi duşmani, şi le va frânge oasele şi îi va străpunge cu săgeţile lui.
9. Se ghemuieşte, se culcă asemenea unui leu şi asemenea unei leoaice mari, cine îl va stârni? Binecuvântat este cel ce te binecuvântează şi blestemat este cel ce te blestemă.