17. Atunci le-am spus: Voi vedeţi nenorocirea în care suntem, cum Ierusalimul şade risipit şi porţile lui sunt arse cu foc; veniţi şi să construim zidul Ierusalimului, ca să nu mai fim de ocară.
18. Atunci le-am spus despre mâna Dumnezeului meu care fusese bună peste mine; şi de asemenea de cuvintele împăratului pe care mi le spusese. Iar ei au spus: Să ne ridicăm şi să construim. Astfel, şi-au întărit mâinile pentru această lucrare bună.
19. Dar când Sanbalat horonitul şi Tobia, servitorul, amonitul, şi Gheşem arabul, au auzit aceasta, au râs de noi în batjocură şi ne-au dispreţuit şi au spus: Ce este acest lucru pe care îl faceţi? Vă răzvrătiţi împotriva împăratului?
20. Atunci le-am răspuns şi le-am zis: Dumnezeul cerului, el ne va face să prosperăm; de aceea noi, servitorii săi, ne vom ridica şi vom construi; dar voi nu aveţi nici parte, nici drept, nici amintire în Ierusalim.