1. Vai celor ce plănuiesc nelegiuire şi fac răutate pe paturile lor! Când dimineaţa se luminează, ei o împlinesc, fiindcă este în puterea mâinii lor.
2. Şi ei poftesc câmpii şi le iau prin violenţă; şi case, şi le iau; astfel ei oprimă pe om şi casa lui, chiar pe om şi moştenirea lui.
3. De aceea astfel spune Domnul: Iată, împotriva acestei familii, eu plănuiesc un rău, de la care nu vă veţi feri gâturile, nici nu veţi merge trufaşi, căci timpul acesta este rău.
4. În acea zi, cineva va ridica o parabolă împotriva ta şi va plânge cu plângere jalnică şi va spune: Noi suntem prădaţi în întregime, el a schimbat partea de moştenire a poporului meu, cum a luat-o el de la mine! Întorcându-se, el ne-a împărţit câmpiile.
5. De aceea tu nu vei avea pe nimeni în adunarea Domnului care să arunce o funie de măsurat prin sorţ.
6. Nu profeţiţi, spuneţi-le celor ce profeţesc: ei nu le vor profeţi, ca să nu le fie ruşine.
7. Tu, cea numită casa lui Iacob, este duhul Domnului strâmtorat? Sunt acestea lucrările lui? Nu fac bine cuvintele mele celui ce umblă cu integritate?
8. Chiar de curând poporul meu s-a ridicat ca un duşman: voi smulgeţi roba cu tot cu cămaşă de la cei ce trec în siguranţă, ca şi oameni care se întorc de la război.
9. Aţi aruncat afară din casele lor plăcute pe femeile poporului meu; aţi luat pentru totdeauna gloria mea de la copiii lor.