37. Şi s-a făcut o furtună mare de vânt şi valurile băteau în corabie, încât aceasta era aproape să se umple.
38. Şi el era la pupa corabiei, adormit pe o pernă; şi ei l-au trezit şi i-au spus: Învăţătorule, nu îţi pasă că pierim?
39. Şi s-a ridicat şi a mustrat vântul şi a spus mării: Taci, linişteşte-te! Şi vântul a încetat şi s-a făcut o mare linişte.
40. Şi le-a spus: Pentru ce sunteţi aşa de fricoşi? Cum de nu aveţi credinţă?
41. Şi s-au înfricoșat foarte tare şi au spus unii către alţii: Ce fel de om este acesta, că până şi vântul şi marea ascultă de el?