20. Şi aceştia sunt cei semănaţi pe pământ bun, care aud cuvântul şi îl primesc şi aduc rod, unul treizeci, unul şaizeci şi unul o sută.
21. Şi le-a spus: Este adusă o candelă ca să fie pusă sub oboroc, sau sub pat? Şi nu ca să fie pusă pe sfeşnic?
22. Fiindcă nu este nimic ascuns care să nu fie arătat; nici nu a fost nimic ţinut în taină, decât ca să fie arătat pe faţă.
23. Dacă are cineva urechi de auzit, să audă.
24. Şi le-a spus: Luaţi seama la ce auziţi; cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura; şi vouă care auziţi vi se va adăuga mult.
25. Fiindcă oricui are, i se va da; şi cel ce nu are, de la el se va lua şi ce are.
26. Şi a spus: Aşa este împărăţia lui Dumnezeu, ca şi cum un om ar arunca sămânţă în pământ;
27. Şi ar dormi şi s-ar trezi noapte şi zi şi sămânţa ar răsări şi ar creşte, el nu ştie cum.
28. Fiindcă singur pământul aduce rod; întâi fir, apoi spic, apoi grâu deplin în spic.
29. Dar când rodul este gata, îndată pune secera în el, pentru că a venit secerişul.
30. Şi a spus: Cu ce vom asemăna împărăţia lui Dumnezeu? Sau cu ce parabolă să o comparăm?
31. Este ca un grăunte de muştar, care, când este semănat în pământ, este mai mic decât toate seminţele care sunt în pământ;