Marcu 14:34-37 Fidela 2013 (RFB13)

34. Şi le-a spus: Sufletul meu este foarte întristat, chiar de moarte; rămâneţi aici şi vegheaţi.

35. Şi s-a dus puţin mai înainte şi a căzut la pământ şi se ruga ca, dacă ar fi posibil, timpul acesta să treacă de la el.

36. Şi a spus: Abba, Tată, toate îţi sunt posibile; ia de la mine acest pahar; cu toate acestea, nu ce voiesc eu, ci ce voieşti tu.

37. Şi a venit şi i-a găsit dormind şi i-a spus lui Petru: Simone, dormi? Nu ai putut veghea o oră?

Marcu 14