18. Şi s-a întâmplat că, pe când se ruga deoparte, discipolii lui erau cu el; şi i-a întrebat, spunând: Cine spun mulţimile că sunt eu?
19. Iar ei, răspunzând, au zis: Ioan Baptist; iar unii spun: Ilie; iar alţii, că un profet dintre cei din vechime a înviat.
20. Iar el le-a spus: Dar voi, cine spuneţi că sunt eu? Iar Petru, răspunzând, a zis: Cristosul lui Dumnezeu.
21. Şi interzicându-le, a poruncit să nu spună nimănui aceasta,
22. Spunând: Fiul omului trebuie să sufere multe şi să fie respins de bătrâni şi de preoţii de seamă şi de scribi şi să fie ucis şi a treia zi să fie înviat.
23. Şi le-a spus tuturor: Dacă cineva voieşte să vină după mine, să se dezică de el însuşi şi să îşi ridice crucea zilnic şi să mă urmeze.
24. Fiindcă oricine voieşte să îşi salveze viaţa, o va pierde; dar oricine îşi va pierde viaţa pentru mine, acela o va salva.
25. Pentru că ce i-ar folosi unui om dacă va câştiga întreaga lume, dar se pierde pe sine însuşi sau este lepădat?
26. Fiindcă oricine se va ruşina de mine şi de cuvintele mele, de acela se va ruşina Fiul omului când va veni în gloria lui şi a Tatălui şi a sfinţilor îngeri.
27. Dar vă spun cu adevărat, sunt unii care stau aici în picioare, care nu vor gusta nicidecum din moarte, până nu vor vedea împărăţia lui Dumnezeu.
28. Şi s-a întâmplat, cam la opt zile după aceste cuvinte, că a luat pe Petru şi pe Ioan şi pe Iacov şi s-a urcat pe un munte să se roage.
29. Şi pe când se ruga el, înfăţişarea feţei lui s-a schimbat, şi îmbrăcămintea lui, albă, strălucitoare.
30. Şi iată, stăteau de vorbă cu el doi bărbaţi, care erau Moise şi Ilie,