21. Dar ei strigau, spunând: Crucifică-l, crucifică-l!
22. Iar el le-a spus a treia oară: De ce, ce rău a făcut el? Nu am găsit nicio vină de moarte în el; aşadar îl voi pedepsi şi îl voi elibera.
23. Dar insistau cu voci puternice, cerând ca el să fie crucificat. Şi vocile lor şi ale marilor preoţi au învins.
24. Iar Pilat a dat sentinţa ca să fie aşa cum au cerut ei.
25. Şi le-a eliberat pe cel ce fusese aruncat în închisoare din cauza răscoalei şi a uciderii, pe cel ce îl cereau; iar pe Isus l-a dat voii lor.
26. Şi pe când îl duceau de acolo, au prins pe unul Simon, un cirenean, venind de la câmp, şi pe el au pus crucea, ca să o poarte după Isus.
27. Şi l-a urmat o mare mulţime a poporului şi a femeilor, care, de asemenea, se tânguiau şi îl jeleau.
28. Dar Isus, întorcându-se spre ele, a spus: Fiice ale Ierusalimului, nu plângeţi pentru mine, ci plângeţi pentru voi înşivă şi pentru copiii voştri.
29. Pentru că iată, vin zilele în care vor spune: Binecuvântate sunt cele sterpe şi pântecele care nu au născut şi sânii care nu au alăptat.
30. Atunci vor începe să spună munţilor: Cădeţi peste noi; şi dealurilor: Acoperiţi-ne.
31. Căci dacă ei fac acestea cu un copac verde, ce se va face cu cel uscat?
32. Şi erau de asemenea alţi doi răufăcători duşi cu el, pentru a fi ucişi.
33. Şi după ce au venit la locul care este numit Calvar, acolo l-au crucificat pe el şi pe răufăcători, unul la dreapta şi celălalt la stânga.
34. Atunci Isus a spus: Tată, iartă-i, fiindcă ei nu ştiu ce fac. Şi i-au împărţit hainele şi au aruncat sorţi.
35. Şi poporul stătea în picioare, privind. Şi conducătorii de asemenea, împreună cu ei, l-au luat în derâdere, spunând: A salvat pe alţii; să se salveze pe sine însuşi, dacă el este Cristos, alesul lui Dumnezeu.
36. Iar soldaţii de asemenea îl batjocoreau, venind la el şi oferindu-i oţet,
37. Şi spunând: Dacă tu eşti împăratul iudeilor, salvează-te pe tine însuţi.
38. Şi a fost şi o inscripţie scrisă deasupra lui cu litere greceşti şi latineşti şi evreieşti: Acesta Este ÎMPĂRatul Iudeilor.
39. Iar unul dintre răufăcătorii atârnaţi îl defăima, spunând: Dacă tu eşti Cristos, salvează-te pe tine însuţi şi pe noi.
40. Dar celălalt, răspunzând, l-a mustrat, zicând: Nu te temi tu de Dumnezeu, pentru că eşti sub aceeaşi condamnare?
41. Şi noi, într-adevăr, pe drept; fiindcă primim răsplata cuvenită faptelor noastre; dar acest om nu a făcut nimic incorect.